Dragilor, sărbătoarea Nașterii Domnului se aproprie cu pași repezi, aducând bucurie în casele multor familii, dar, totodată, scot la lumină contrastele dureroase ale lumii în care trăim.
Într-o casă micuță, de la marginea județului Iași, trăiesc 14 suflete – 14 frați care știu prea bine ce înseamnă lipsurile. Pentru ei, Crăciunul sau ziua Sfântului Nicolae nu vin cu lumina și bucuria care inundă alte case.
Alexandra, una dintre fetițe, ne-a spus cu vocea tremurând: „Ne rugăm la Dumnezeu să vină și la noi. Ne-am obișnuit, știm că nu vine Moș Crăciun, dar eu cred în el, e la Polul Nord”.
M-am gândit: dacă Moșul chiar e la Polul Nord, poate o fi rămas cu sania blocată în nămeți sau renii s-or fi speriat de vreun urs polar. Dar, chiar de n-ajunge el, Alexandra și frații ei trebuie să știe că pe lume mai există și alți „Moși” – adică noi, toți oamenii inimoși, cei care putem aduce o rază de lumină în casa lor.
În casa lor, mesele sunt deseori goale, iar frigul pătrunde peste tot. Tot ce-și doresc acești copii nu sunt munți de cadouri sau mese îmbelșugate, ci doar o portocală, o ciocolată sau o jucărie care să le amintească de copilăria pe care viața le-a furat-o prea devreme.
Haideți să le arătăm că nu sunt singuri, că sărbătorile nu înseamnă doar brazi împodobiți și mese îmbelșugate, ci mai ales iubire și dăruire. Acești copii trebuie să simtă că sunt iubiți, că cineva, dintr-un colț de lume, se gândește la ei și că Moș Crăciun încă face minuni!
Ca Alexandra și frățiorii ei, în lista noastră mai avem 4.946 de copilași ce au nevoie de dragostea noastră!
DĂRUIM IUBIRE ALEXANDREI ȘI CELOR 4.946 DE PRINȚI ȘI PRINȚESE CE AȘTEAPTĂ UN ÎNGER PĂZITOR?
