Tocmai ce am auzit la radio despre cum astăzi pe la noi prin țară există un obicei numit „iordănitul femeilor”.
Unii recomandă vin roșu, demi-dulce, alții îndeamnă să ascundem măturile din casă, nu care cumva să dea ghinionul peste noi tot anul.
Adevărul e că astăzi este zi de mare sărbătoare și sunt cam un milion jumătate de români care își serbează onomastica, mulți dintre ei găsind în această zi prilej pentru exces și desfătare trupească.
Ei bine, viața Sfântului Ioan s-a înscris printre cele mai austere vieți ale Sfinților Părinți (de Sfinți pustnici), fiind un exemplu, atât pentru trăitorii sfintelor lăcașuri, cât și pentru cei care vor să se apropie de Împărăția lui Dumnezeu.
Însăși venirea sa pe lume a fost o minune, părinții săi fiind mult prea în vârstă pentru a mai putea spera că Dumnezeu o să îi binecuvânteze cu un prunc.
Iată că Arhanghelul Gavriil se arată lui Zaharia, încredințându-l de voia lui Dumnezeu și de numele ce avea să îl poarte pruncul: „Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată și Elisabeta, femeia ta, îți va naște un fiu și-l vei numi Ioan.”
Încă din pântecele mamei sale, Sf. Ioan îl recunoaște drept Mântuitor pe Iisus, fapt descris de Sfântul Evanghelist Luca „Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei și Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt, Și cu glas mare a strigat și a zis: Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău.”
Mai apoi, Sfântul Ioan a crescut și s-a desăvârșit în pustie, timp de zeci de ani, învățând mulțimile despre faptele cele bineplăcute lui Dumnezeu, propovăduind Împărăției Sale și a mântuirii lumii.
Împlinind proorocia, Ioan L-a botezat pe Cel căruia, după cum mărturisește „nu sunt vrednic să-I dezleg cureau încălțămintelor”.
Mă întreb ce minunat lucru au trăit toți cei adunați în apa Iordanului, când cu toții au văzut cerurile deschizându-se și au auzit Însuși glasul Tatălui Cresc?
Despre mucenicia lui Ioan tot Sfântul Evanghelist Luca ne arată că, mustrând pentru faptele sale cele rușinoase pe Irod tetrarhul, care își luase de soție pe soția fratelui său, aceasta l-a arestat, apoi l-au ucis prin decapitare.
Și astfel, avem în față, dragilor, o mică fărâmă a vieții celui care a fost Înaintemergătorul Domnului: Un înger printre oameni!
Nu delicii, nu desfătări, ci un munte de credință, dragoste pentru adevăr, pentru Cruce și pentru HRISTOS!
Să ne vedem cu toții, cei un milion și ceva de Nelu, Ioani, Ionuți și Ioane în Împărăția lui Dumnezeu!
