Începând de mâine, odată cu Intrarea Domnului în Ierusalim, vom fi cu toții, alături de prunci și de cei mai smeriți cu inima, și împreună vom parcurge, pe urmele Domnului Hristos, Drumul Crucii. Prin Pătimirea Sa, Hristos ne-a mântuit pe noi, cei nevrednici și păcătoși.
De aceea, acest timp este unul în care cu toții trebuie să ne apropiem de Domnul, în întreaga Săptămână a Patimilor, în care vom reflecta la ce a făcut pentru noi!
Trăim vremuri în care am putea spune că nu există om care să aibă vreun motiv de a se îndoi de Dumnezeirea Domnului Iisus Hristos. Și totuși, în această lume, nu puțini sunt cei care spun în sinea lor că au un Dumnezeu, unii îi spun Allah, alții îi spun Iehova, unii se închină la plante, alții la stele și fiecare la ce vrea să-l ducă capul. Noi ne închinăm Omului desăvârșit, numit Iisus Hristos, pentru că el este Dumnezeu nostru.
Acest Om care împărățește ca Dumnezeu în lumea aceasta, nu cu sabia, nu cu fulgere, tunete, nu cu potop de ape, ori armate, ci cu DRAGOSTE, până la CRUCE!
Dumnezeu îl trimite pe Fiul Său în lume, să arate că Dumnezeu ne iubește și iubirea Lui nu este una oarecare!
Nu-i un Dumnezeu care ne dă doar sănătate, când suntem bolnavi ori, când suntem la grea încercare; ci e un Dumnezeu al celor vii și al morților, Stăpânul întregului univers, care ne dă viață și ne cheamă la VIAȚĂ și care ne făgăduiește că tot cel care va crede în El și care se va împărtăși cu harul Sfintelor Sale Taine, tot cel care Îl va mărturisi în lumea aceasta, va avea viață nepieritoare în Împărăția Cerească!
