Cele mai frumoase povești din copilăria noastră sunt legate fie de o casă a bunicilor, fie de un „Patrocle” năzdrăvan, prieten de taină în nopțile cu simfonii de greieri, fie de plăcintele aburinde pe care „numai mama știa să le facă”.
Din păcate, feciorii și domnițele Ancuței, cel puțin până în clipa de față, nu au avut șansa de a avea astfel de amintiri pentru că nici casa bunicilor (sau a lor), nici o cușcă pentru un cățel și nici un cuptor pentru plăcinte nu s-a „lipit” de sărăcia lucie în care s-au născut.
De astăzi, Dorin, din mila Domnului și din dragostea dumneavoastră, a oamenilor cu suflet mare, va avea prima amintire cu un „Patrocle” numai al lui.
Suntem încredințați că numai în felul acesta vom mai putea citi peste ani amintiri și povestiri ca cele din „Hanul Ancuței” sau, mai curând, „Dumbrava minunată”.
Domnul Iisus Hristos să ne fericească în nepieritoarea Sa Împărăție!
Vă invităm să rămâneți în continuare alături de misiunea noastră, inclusiv abonându-vă (după moda vremii), la canalul nostru de Youtube.
