Atunci când doar visezi cum arată o vacanță, atunci când doar îți imaginezi sunetul valurilor ce se sparg de malul nisipos….ajungi să IMPROVIZEZI! Profiți de orice ploaie, eviți noroaiele create, și te oprești brusc din joaca cu cățelul la cea mai mare baltă pe care o găsești.
Cam așa s-a întâmplat când am vizitat-o pe Maria. Am lasat-o în pace, a scormonit printre firele de iarbă, ba chiar a venit și surioara ei să o ajute de la scos pietre din apă.
Am întrebat-o, să ne lămurim și noi, de ce face asta. Răspunsul a venit prompt, neîntârziat și cu o anumită fericire în glas: “așa cred că sunt și scoicile la mare…am văzut în niște cărți că se găsesc în apă și o să vreau să aduc și eu acasă”.
Vrea să-și aducă suveniruri, scoici albe sau colorate, să le arate și frățiorilor mai mici și să le aibă și peste ani.
Ce spuneți, o ajutăm să ajungă la mare, așa-i? O singură poveste, o singură fetiță…mai avem încă 199.
