Mă invită un prieten al copiilor noștri sărmani să trag o fugă până la el pentru a-mi oferi ajutorul în proiectele mele. Știți că-s multe și scumpe, așa că nu fac nazuri și cum am atâtea nevoi, profit de autostradă și o tai urgent la București, mai ales că în Tabăra Marea Vieții toate-s bune și frumoase.
În 2 ceasuri fix am ajuns în capitală și, când mă uit mai bine pe GPS, văd că locul de întâlnire era chiar în Piața Unirii, la o terasă din ălea pentru VIP-uri.
Nu fac nazuri, că niciodată n-am căutat calul de dar la dinți (iar al meu era un pur-sânge) și ne așezăm, cuminți, la o masă bine umbrită și încărcată cu de toate. În jurul nostru, încetul cu încetul, s-au adunat grupuri și cupluri elegante, venite să – și savureze prânzul.
Acuma, nici eu nu eram mai prejos, că doar aveam perechea de INIMO în picioare ????.
La un moment dat ceva pare că vine să dezechilibreze „grav” atmosfera de „centru”…
O bunicuță gârbovită de ani și de muncă, apare pe terasă, ca printr-o scurtătură, cu două sacoșe roase cu nu știu ce în ele și se strecoară printre privirile ușor zâmbitoare, iar altele indiferente, ale celor „răsfățați”.
Se așează la șapte – opt metri de locație, pe o bancă, unde-și înșiră conștiincios, pe un ziar, câteva legături de verdeață.
Mi-am dat seama repede că nici un client de terasă habar n-avea ce înseamnă gătitul și, cu atât mai puțin, borșul de casă…
Pentru că afară se afișau deja… 38 de grade, mă duc la bunicuță să o cercetez nițel.
Vârstă, sănătate, loc…, 20 de mănunchiuri de pătrunjel, 21 de cimbru și nici un client.
Știind că la noi, în tabără, sigur facem astăzi borș cu de toate, îmi pică fisa și iau totul într-o sacoșă, plătesc prefăcandu-mă că nu știu prețurile, pentru a-i scăpa ceva mai mult, făcând-o pe Doamna cea mai fericită producătoare și vânzătoare dintre toți oamenii de afaceri prezenți pe o rază de câțiva kilometri pătrați de centru bucureștean.
Pentru că haina preoțească m-a umplut de „Săru’ dreapta!”, la despărțire, i- am mai cerut și eu un lucru: să o îmbrățișez, că tare-mi este dragă.
Doamne, ce bine m-am simțit, când i-am sărutat, la rându-mi, mânuțele înmiresmate de pătrunjel și bunătate!
Dăruim fericire?
