Cine se scoală de DIMINEAȚĂ și împarte GRĂUNȚELE DE MUȘTAR, foarte departe și fericit ajunge!
Doamne, ce vremuri mai trăim! Într-o săptămână începe școala și sute de mii de copii se zbat în sărăcie, neavând nimic din ceea ce un copil ar trebui să aibă pentru a-și putea croi un drum în viață. La noi, însă, alte sunt prioritățile. Cel puțin pentru mai marii țării…
Nu contează faptul că prețurile la utilități și la produsele de bază explodează, nu contează că marea parte a romanilor se îmbracă de la magazinele cu haine aruncate de Europa și nici măcar faptul că România a mai pierdut într-un an… 140000 de oameni – ca să citez doar câteva din primele titluri ale presei de astăzi. Contează doar bătălia pentru ciolan, funcții, beneficii, putere sau cum i-o mai zice, în timp ce o țară întreagă se duce de râpă. Chiar așa, oameni dragi, ce facem, stăm cu mâinile în sân sau încercăm să schimbăm ceva cu adevărat în bine? Și cum la minciuni, potlogării și combinații – negocieri politice nu ne pricepem, iată-ne dragilor că am declarat astăzi război împotriva abandonului și absenteismului școlar din Moldova, a ne-școlirii dacă vreți, având alături sute de oameni buni cărora le pasă cu adevărat de viitorul țării, al copiilor lor și de ziua de mâine.
Știind că 9000 de copii sarmani așteaptă nerăbdători hăinuțele și încălțările cele noi și moderne, cusute cu măiestrie de adevărați croitorași viteji, de dimineață, cam cu noaptea-n cap, am dat startul distribuirii fiecărui pachețel la fiecare năzdrăvănel dornic de un început de an școlar, așa cum se cuvine. Că socoteala din depozit nu-i totdeauna cu cea de pe ulițe, o știm bine, dar cu nădejde în mila lui Dumnezeu, încredințați de bunătatea tuturora și împinși de la spate de aceste zâmbete minunate, noi chiar