Iubiții mei,
Tuturor celor de aproape, care ne bucurați viața cu zâmbetul mereu pe buze și cu ochii strălucind de speranță, vă spun: HRISTOS A ÎNVIAT!
Tuturor celor de departe, copleșiți de dor și de reguli absurde, dar cu inima lăcrimândă după Lumina Învierii de la Bisericuța din sat și după cei dragi, vă spun: HRISTOS A ÎNVIAT!
Tuturor celor bolnavi, suferinzi pe pat de spital sau la casele lor, tuturor celor văduvi, orfani și singuri, vă spun: HRISTOS A ÎNVIAT!
Atunci când vorbim de Domnul Iisus Hristos, Cel din morți Înviat, în mintea și inima noastră ar trebui să se așeze, asemeni unei icoane, istorisirea deopotrivă cutremurătoare și minunată din Sfânta Evanghelie.
Aflăm de aici că Dumnezeul cel veșnic, devenit Om, se lasă răstignit pe Cruce pentru a ne învăța cum putem birui răul: prin smerenie desăvârșită și rugându-ne pentru toți cei ce ne asupresc, văzuți și nevăzuți vrăjmași.
O dată cu Învierea Sa, Domnul Iisus Hristos adresează și primele binecuvântări și îndemnuri de folos vieții noastre: femeilor mironosițe – „Bucurați-vă!”, iar Sfinților Apostoli – „ Pace vouă!” și „Luați Duh Sfânt!”
Înțelegem în acest fel că Patimile, Moartea și Învierea Domnului Hristos au devenit temelia vieții creștine, nu doar pentru că le avem în mod minunat reprezentate în icoane sau pentru că au ocupat spații largi în Literatura și în Teologia Creștină, ci, mai presus de toate, pentru că însuși Fiul lui Dumnezeu, prin pilda vieții Sale, ne descoperă calea spre adevărata fericire, netrecătoare.
Purtând cu demnitate Crucea Domnului Iisus Hristos, smerindu-ne în necazuri, trăind fiecare clipă a vieții noastre în recunoștință pentru noianul de binefaceri primit de Sus și, nu în ultimul rând, căutând mereu să ne umplem prin Sfintele Taine de Harul Duhului Sfânt, fiecare dintre noi va dobândi tot ce are de trebuință pentru a birui relele și Răul din această lume și se va găsi învăluit de lumină sufletească, aducătoare de bucurie și de pace nepieritoare.
S-a spus, parcă din ce în ce mai accentuat în ultima vreme, că smerenia, pacea și bucuria Învierii nu se mai regăsesc în lumea noastră – O lume în care, în timp ce sărmanii rabdă de foame, multimiliardarii își dublează, de la an la an, averile, o lume în care hegemonia și gândirea malefică a mai-marilor lumii noastre ne impun forțat desfrânarea, sodomia și uciderea pruncilor, drept norme de viață și moralitate,o lume în care, cei pregătiți și plătiți să ne protejeze familia, viața și securitatea, trădează pe capete sau se declară „depășiți” de situație. Nimeni nu are dreptul să conteste aceste realități, dar, dacă ne îndreptăm ochii la semenii noștri afectați de toate acestea, dacă ne vom smeri mintea și ne vom înălța inima la Domnul Hristos cel răstignit și Înviat, vom putea înțelege sensul Cuvântului Său – ”Îndrăzniți! Eu am biruit Lumea!” Ioan 16,33.
Vom înțelege că toți cei morți prematur înviază de fapt cu Sfinții și cu Îngerii în Împărăția Cerească. Vom înțelege că, toți bolnavii și suferinzii au șansa acum să-L întâlnească pe Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre.
Vom înțelege că toți cei părăsiți, sărmani, orfani și văduvi, îl pot avea lângă ei pe însuși Domnul Iisus, prietenul tuturor celor fără de nădejde.
Zilele acestea, în misiunea noastră de a îmbrăca și hrăni cei 8952 de copii, am poposit din nou pentru a duce cele trebuincioase, precum și pentru a da în folosință casa orfanilor Veronicăi, Valentin, Florina, Maria, Ionuț și Elena – Casa numărul 100 (între timp, au mai apărut încă alte 5).
Timp de câteva ceasuri, copiii noștri dragi ne-au copleșit cu îmbrățișări și zâmbete, izvorâte dintr-o fericire greu de înțeles, mai ales atunci când știi că sub chipurile lor stau cinci orfani fără de mamă. Faptul că oamenii buni din întreaga lume le-au venit aproape, iar eu am devenit mesagerul iubirii tuturor, i-a făcut pe acești ingerasi să depășească tristețea și durerea, atât de nefirești, dar cumplit de reale, într-o astfel de situație.
Cu masa plină, într-o casă nouă, curați și frumos îmbrăcați, primeniți cu Sfintele Taine, cei cinci noi membri ai marii noastre familii, au uitat de boală și de moarte și m-au încredințat că Domnul Iisus Hristos, Cel din morți Înviat, a chemat-o pe Veronica de la suferință la odihnă.
Mai mult, cu puterea și cu Harul Său, Domnul Cel veșnic Viu, prin ei, ne umple de iubire, ne uneste în credință și în fapte bune și ne demonstrează că El ne veghează în orice încercare, oricât de mare ar fi ea.
Deloc întâmplător, de la fereastra casei nou zidite, plină cu de toate, se vede cum de pe celălalt deal se înalță în mod triumfător Biserica, înconjurată de o pădure de Cruci.
S-ar putea înțelege că viața noastră, alături de Domnul Iisus Hristos, oricât de însetată de lumină ar fi ea, este mereu înconjurată și strajuită de Cruce.
Doar că Valentin, orfanul de numai 2 anișori, în timp ce mă sărută cu foc, îmi spune zâmbind că „mama a plecat la Cer, cu Doamne – Doamne!”
Ce bine ar fi să fim mereu curați și – ncrezători în Domnul la fel ca Valentin!
Cât de frumoasă este Învierea, când aproape de tine sunt atâția oameni dragi!
Vă mulțumesc, dragilor, în această zi minunată, pentru faptul că sunteți aproape de copiii noștri sărmani!
Vă mulțumesc pentru faptul că prin jertfa dumneavoastră, umpleți lumea de Iubire, Lumină și Speranță!
Pentru toate acestea Îl rog pe Domnul Iisus Hristos, Prietenul de taină și Stăpânul vieții noastre, să ne întărească în credință, să ne învrednicească pe toți de a fi cât mai buni, milostivi și darnici, și, nu în ultimul rând, Îl rog să ne umple de Harul Său, pentru a fi și aici, în lumea aceasta, mereu în pace și în bucurie, dar mai ales, pentru a fi veșnic cu Hristos și cu Sfinții în Împărăția Cerească!
Hristos a Înviat!
Adevărat a Înviat!
Preot Dan Damaschin
Biserica Maternității Cuza Vodă, Iași
Învierea Domnului Iisus Hristos 2021